vineri, 28 ianuarie 2011

Felicitare quilling - flori pe portativ

Prietena muziciana a prietenilor mei a implinit 23 de ani, prilej pentru care m-au rugat sa fac o felicitare cu notele de la "Happy Birthday" pe portativ.















Felicitare muzicala silentioasa


Hoinarind dupa ceva indicii eventual neconventionale, ca sa aflu din ce material poate fi facut un portativ, m-au amuzat niste cirese, n-am reusit sa descifrez un portativ in chineza, si inca unul, pe hartie reciclabila??

Vezi si alte felicitari quilling cu flori pe felicitariHandmade.com

Concurs "Fereastra catre imaginatie"














Oana organizeaza pe blogul ei un concurs de craft.

Citesc blogul Oanei, ca si altele ale unor mamici din afara, ca pe o poveste ireala, prea frumoasa ca sa fie adevarata. Dar cum ele confirma ca tot ce se vede pe blog e o realitate cat se poate de palpabila, asta imi da sperante...Speranta ca o sa ajung acolo sa vad cu ochii mei minunatiile. Nu indraznesc sa sper ca in timpul vietii mele se va muta taramul fermecat aici.

Fie ca e vorba de parcuri, gradini zoologice, sau orice altceva, ce se vede e un maxim la care a ajuns omenirea.
Nu e mare diferenta nici la craft. S-a inventat, deci exista, dar nu pentru oricine.

Daca participi la concurs, ai sansa sa castigi un premiu frumos, cumparat de Oana chiar din Belgia. Grabiti-va, inscrierile se fac pana pe data de 4 februarie!

Tema este "Primavara albastra".

Eu voi participa la sectiunea hartie - felicitari (din quilling).

Mult succes tuturor!

vineri, 21 ianuarie 2011

Set bijuterii, cercei si pandantiv quilling - trifoi cu patru foi

Avand ca sursa de inspiratie un martisor pe care l-am facut anul trecut pentru un concurs pe ActivitatiCopii, anul asta mi-am imbunatatit creatia.















Ca sa fie cadoul complet, am facut si o felicitare tot cu trifoi cu patru foi.
Felicitarea, foarte simplu de realizat, mai ales daca aveti un perforator, sau chiar mai multe, in forma de inimioara.
















Superbele bijuterii trebuie sa stea intr-o cutiuta. Oscilez intre primul model, simplu, cel cu capac inflorat, si al doilea, mai elaborat, in doua nuante de verde. Diagrama pentru cutiuta origami verde se gaseste in cartea Origami Boxes - Tomoko Fuse.

Imi place mai mult al doilea, e mai chic, dar am o problema cu tortitele cerceilor care se strecoara printre impletitura de la cutiuta.

Triunghiuri, cate patru, cate cinci















5 tetraedre intersectate - pentru mine nu e o problema rezolvata, ci tema pentru acasa.

Am mai incercat de doua ori modelul, dar nu reuseam sa imbin nici macar prima piramida. Trei laturi sa zicem ca mai merge, dar cand sa imbin si varful, se desprind. Si tot asa.. Nu stiu cum reuseste nenea in tuturial, cred ca foloseste o hartie vrajita.

Am zis, las' ca am eu un lipici pun de nasul lor. Dar cu asta, mi-am taiat singura craca, ca am bagat laturile gresit, si nu mai am cum sa le scot.

Sarpele asta nu-mi da pace, asa ca, cu prima ocazie cand mai incerc modelul, o sa fac modulele aceleasi culori ca-n tutorial, si poate, poate, iese.

joi, 20 ianuarie 2011

Jucaria cu bilute si moristi



















Cum defilam noi frumos prin magazinul Noriel, peste ce-mi dadura ochii? O cutie maree-maree, cu tevi, conducte, bilute, podulete, palniute.
Jocul se numeste Migoga, made in Italy, si respectiva cutie costa (doar) 69.99 lei. Nu-i bai, am cautat pe net si am gasit preturi si mai mici, si mai mari. Pentru toate buzunarele, de!

Noi avem o varianta mai ieftina, cea mai ieftina posibil cred, la 25 de lei, cumparata de la CasaRetro.


















Cu joculetul asta m-am distrat toata vacanta de Craciun. Da' ce s-a mai distrat si tata...Radea de se tinea cu mainile de burta ca Mos Craciun. Daca n-ar fi fost vacanta, poate ca n-ar fi fost distractie, ci un stress, pentru ca...ei, nu stiu cum sa zic...dar daca noi am facut economie la bani, cineva a facut economie la calitate, si chiar e nevoie de timp, rabdare si concentrare ca sa pui piesele alea cap la cap. Asa ca inevitabil, o repriza de joaca cu bilutele dureaza cel putin o ora.
















Ce imi place cel mai tare la jocul asta e uruitul pe care il scot bilutele cand invart moristele. E o super senzatie antistress.
Lui fi-mea cred ca ii place cum aluneca bilele pe pista. Pe ea o incurca moristile, chipurile i-ar incetini viteza la bile.
Eu ma joc disciplinat, cate o biluta pe rand, am grija sa nu se incline constructia, dar tartorul mic, isi umple pumnisorii cu bilute, si le da drumul la toate odata. Ei, ghici cine trebuie sa reconstruiasca apoi toata tarasenia?















Si asa ajungem sa ne jucam nu de la simplu la complicat, si de la complicat, cu 4, 5 picioare, la 2. Pe parcurs imi pierd rabdarea, si mai las din piese deoparte.

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

10 in 1


















- sortare crescatoare/descrescatoare
- incluziune obiectul mai mic in obiectul mai mare
- invatarea numerelor
- invatarea culorilor
- asociere numere / culori
- echilibru



















- dexteritate
- pare/impare
- curiozitate. explorare
- imaginatie

Cam asta cu teoria.

Mi-ar fi placut sa am sase idei de decorat toate cele sase laturi.

#1 Inimioarele asezate ca pe cartile de joc nu i-au lasat nici o impresie :(











Roxana nu gaseste deloc amuzante aplicatiile mele didactice, ea le da o cu totul alta intrebuintare. Dupa cum ma steptam, prima ei grija a fost sa implice si poneii.
Pune poneii in cutiile mai mari, fiecare in casuta lui, si le da jucarii, cutiile mai mici.

#2 Mi-ar fi placut sa am pozele care erau in matematica de clasa intai editia 1987.
1 - ghiocel; 2 - lebada; 3 - iepuras; 4 - scaun; 5 - ?; 6 - lacat deschis; 7 - coasa; 8 - pisicuta; 9 - ?

Cand numara, Roxana il sare pe sapte, asa ca vroiam ceva sa inteleaga ca sapte nu e acelasi lucru cu sase, si sa stie ca locul lui e clar, dupa sase.

Am incercat o asociere intre numere si povesti.
Am pus
1 - ghiocel
2 - Punguta cu doi bani
3 - Capra cu trei iezi (a doua varianta era Cei trei purcelusi)
4 - anotimpurile
5 - o mana
6 - Cele sase lebede
7 - Alba ca zapada si cei sapte pitici















Prima data cand i-am zis sa numere piticii a numarat
-1,2,3,4,5,6....1?
-Nu!
-1,2,3,4,5,6...8?
-Nu! Sunt sapte pitici! Alba ca zapada si cei sapte pitici!

Dupa o vreme, zice ea hotarata,
-Sunt sapte pitici!
Noi:
-Daaa? I-ai numarat tu?
Si i-a numarat foarte frumos:
1,2,3,4,5,6(pana aici n-a fost nici o problema)...7 pitici. (stia raspunsul dinainte, atat trebuia sa-i dea).
Ufff, cata munca de lamurire.

#3 Daca tot e idee de Matrioska, sa fie si matriosce. Ii place sa se uite la ele si sa tot scoata cutiile pana ajunge la Matrioska-bebe.









Acest model de cutie origami l-am invatat de pe origamiromania. Cutia mare are latura de 10,5 cm, iar cubul mic, 2 cm.

luni, 10 ianuarie 2011

Kusudama Andromeda, adica

Pentru mine, kusudama ideala:

- este modulara, adica nu necesita lipici pentru asamblare
- este plina, adica nu are ferestre, spatii goale
- seamana cu o floare, daca este pentru o fata / arata destul de geometric, daca este pentru un baiat
- arata elaborat, complex, dar sa nu aiba mai mult de 30 de module
- modulele sunt usor de facut si asamblarea este floare la ureche.

Da, deci ce vreau eu, e un fel de si foc si cojoc, adica sa-mi iasa ceva cat mai frumos, dar sa muncesc cat mai putin.


















Cand am vazut filmuletul cu kusudama Andromeda pe youTube, mi-am zis ca o sa-l dau gata pe Marius cu asta. Asa ca mi-am propus ca asta sa fie cadoul meu pentru el de Craciun.


















Modelul, este unul frumos. Ce mi-a iesit mie, i-a smuls un zambet lui Marius (s-a abtinut de la alte comentarii rautacioase, banuiesc ca a apreciat gestul).

Pana acum, este kusudama la care am muncit cel mai mult, pana la ultimul modul nu am reusit sa le pliez mai rapid de 6 minute.
Pentru asamblare, am avut nevoie de vreo jumatate de zi, lipici (ei, da, e un model modular, si?), si un Lady Speed Stick.



















Marius mi-a facut cadou de Craciun un domeniu nou. I s-a parut lui ca pe blog nu pot sa ma organizez suficient de bine, asa ca mi-a creat toate conditiile de lucru. Ar trebui sa pun mana sa-mi aranjez site-ul, dar momentan sunt foarte ocupata.
Mi-am facut abonament la StradaPiticilor si luna asta, in tot timpul meu liber, listez.
Eventual, dupa ce-mi expira abonamentul, o sa scriu o recenzie.

Hm, se pare ca am inceput anul plina de intentii lucratoare. Ramane de vazut ce, cat si cum o sa infaptuiesc din ele.

marți, 4 ianuarie 2011

Felicitare cu un fel de cal

Inainte de Craciun, am poposit pe un site (si) cu sabloane gratuite de felicitari pop-up. Atractia momentului erau bradutul, ingerasul si fulgii, dar, cum mi se intampla de fiecare data din vara-ncoace, cand sunt intr-un loc plin cu jucarii sau cu animale, ticul meu verbal/reflexul/obsesia nu-mi da pace si ma pune sa intreb: Da' cai aveti?

Nu aveau un cal obisnuit, doar cu cap, trunchi si picioare, dar aveau un unicorn.













Mi s-a parut cam ciudatel, ma gandeam ca poate se sperie copilul de creatura naravasa, dar reactia ei a fost peste asteptarile mele.
Nu i-am dat felicitarea de Craciun, pentru ca nu vroiam sa fie eclipsata de cadourile lu' Mosu'. Pai eu am muncit atata la ea si sa nu-i acorde atentie decat 2 secunde?

Dupa ce au plecat toti mosii pe la casele lor si jucariile lasate de ei nu mai starnesc nici un interes, am scos cabalinul de la naftalina...

-Mama, tu l-ai facut pontu mineee!!!

Nu cred sa fi existat vreodata felicitare mai mototolita decat a ei. Imi creste inima cand mai vad pe ea inca un rand de amprente de acuarele sau un strat nou de glazura de ciocolata :D
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...